SZABÓ TAMÁS - APROPIERE

În fotografie, detaliile sunt cele care fac ca imaginea de ansamblu să aibă sens și expresivitate, iar atenția fără compromisuri acordată detaliilor se dezvăluie a fi principiul după care Tamás Szabó s-a ghidat, conștient și perseverent, în cariera sa de artist fotograf. Preocupat permanent de redarea fotografică a scenelor surprinse într-un mod care să facă privitorul conștient de capacitatea acestora de a dezvălui cu autenticitate și sinceritate subiectul, personajul, Szabó a abordat un evantai divers de teme și de genuri ale fotografiei. Capabil de o înțelegere pluridimensională a mediului respectiv, el avea să abordeze – de fiecare dată atent, în spirit documentarist, la povestea din spatele imaginii sau mai degrabă cristalizată în imagine – genuri precum nudul, portretul sau fotografia aeriană.

Aspectul narativ, în același timp documentar și identitar revelator, este manifestat într-o manieră aparte în portretele fotografice pe care le realizează. Privindu-le atent, devine evident că relația umană, emoțională, personală între fotograf și subiectul portretizat este o sursă primă, esențială în procesul de creare a imaginii.

Printre multitudinea de portrete din expoziția Apropiere – a cărei selecție provine din Fondul Szabó Tamás al Arhivei Quadro – regăsim într-un număr impresionant figuri proeminente ale lumii culturale clujene, prieteni ai fotografului, în lumea cărora Szabó avea acces și putea imortaliza momente intime, candide. Personajele se află fie în contexte familiale, fie în mediul de lucru (atelier, birou), fie în contexte destinate relaxării (grădină); de fiecare dată, esențială și seducătoare în imagine este tocmai lipsa „atitudinii de poză” a subiectului, firescul cu care o personalitate, nu un personaj social, se dezvăluie.

Expoziția propune astfel de lucrări fotografice, realizate în perioada cuprinsă între anii ’70 și ’80, care sunt cel mai bine descrise conceptual prin cuvântul apropiere. În contextul expoziției, apropiere poate fi citit în dublă interpretare: pe de o parte, în lucrări este vorba despre apropierea dintre fotograf și subiect, pe de altă parte, această primă apropiere o face posibilă pe a doua, cea dintre privitor și persoana portretizată. Expuse ca imagini de mici dimensiuni, ceea ce le potențează atât intimismul intrinsec, cât și puterea de a captiva atenția, lucrările expuse ale lui Tamás Szabó demonstrează discret și convingător modul în care fotografia de atmosferă poate deveni fotografie-memorie, fotografie-persoană.

Xenia Tinca

Curatori: Xenia Tinca, Hunor Vécsei