EUGEN GÂSCĂ
1908–1989
Despre expoziție
Expoziția dedicată artistului Eugen Gâscă este o retrospectivă consistentă care își propune să readucă în actualitate creația originală a acestuia, cu accent pe donația făcută Secției de Artă din Târgu Mureș. Ea cuprinde și lucrări împrumutate cu generozitate de alte muzee importante din țară și din colecții private.
Eugen Gâscă (1908-1989), originar din zona Mureșului (Grindeni-Cristur), este unul dintre artiștii însemnați ai artei românești moderne, a cărui operă este mai puțin cunoscută. El s-a impus prin crearea unui limbaj vizual specific, aparent simplu, sensibil, în care primează simțul culorii.
Ca personalitate artistică, Eugen Gâscă se plasează în galeria celor mai importanţi exponenţi ai primelor generații de artişti formate la Şcoala de Arte Frumoase din Cluj (înființată în 1925). Aici va rămâne doi ani (1928-1930). După întreruperea impusă de stagiul militar, pregătirea în domeniul artei e continuată tot pentru doi ani (1932-1934) la Academia de Arte Frumoase din Bucureşti. În 1934 are loc prima sa expoziție personală, la Cluj. În 1937 îl cunoaște pe N. Tonitza care îl influențează pentru puțin timp. În perioada 1938-1941 activează ca profesor de desen, mutându-se pe rând la Bazargic, Lugoj și Cernăuți. Perioada anilor '40 este marcată de suferința provocată de o puternică boală pulmonară, prezentă și anterior, reușind să fie cu greu tratat. În 1946 se stabilește la București participând la numeroase expoziții naționale și internaționale. În 1955, după aprofundate studii de documentare realizează ampla compoziție Horea și căpitanii săi achiziționată de Ministerul Culturii, expusă în Amfiteatrul “Vasile Bogrea” din cadrul Universității din Cluj. În același an devine membru al Uniunii Artiștilor Plastici, implicându-se în activitatea diverselor comisii ale acesteia.
„În perimetrul transilvănean, la Gâscă și la Vlasiu contactul direct cu pictura bisericească postbizantină și cu icoanele țărănești pe sticlă, care dincolo de locuințele țărănești pătrunseseră și în muzeele etnografice – Muzeul de etnografie din Cluj era asiduu frecventat de artiști – fuzionează postmodern, fără piedici sau stridențe, cu estetica japoneză, în spiritul unui eclectism cultural foarte stimulator. De notat că atât stampa japoneză cât și icoana pe sticlă se adresau unui public larg, erau arte populare și apelau la tehnici de multiplicare, oricât de diferită ar fi gravura în lemn de pictarea după șablon. Distanța în timp și spațiu nu împiedică, iată, hibridizări mai puțin previzibile. Incursiunea lui Gâscă în universul japonismului nu a fost o simplă formă fără fond, ci o evadare curajoasă din tiparul artistic al vremii lui, precipitând propria-i sinteză formală.” Ioana Vlasiu, Eugen Gâscă. Transilvanism plus japonism, 2021.
Curatori:
Székely Sebestyén, director, Galeria Quadro
Cora Fodor, cercetător, Muzeul Județean Mureș
Ioan Șulea, șef Secția de Artă, Muzeul Județean Mureș
Locație: Palatul Culturii din Târgu Mureș, aripa dreaptă, etajul II
Organizatori: Muzeul Județean Mureș și Galeria Quadro, Cluj-Napoca
Finanțator: Consiliul Județean Mureș
